1/2 Funchal, Madeira - orasul si Gradina Tropicala de la Monte
Mi-am petrecut cele aproape 2 saptamani ale vacantei de vara in acest an (2009) intr-o combinatie semi-exotic-urbana imbinand un scurt sejur de cateva zile la Madeira, in Funchal, cu un sejur un pic mai lung la Lisabona. Cum e destul de mult de povestit, voi relata in mai multe episoade. Incep asadar cu Madeira, o destinatie nu foarte batuta de romani pana acum, dar care se pare ca incepe sa prinda teren. O insulita de vreo 800kmp in Atlantic, cam la 1000km SV de Lisabona si vreo 500km vest de coastele marocane, un loc cu multe peisaje naturale foarte frumoase. Arhipelagul Madeira are doua insule locuite: Madeira si Porto Santo (despre care voi relata ulterior separat).
Dupa o asteptare de vreo 2 ore in aerogara Baneasa (aka Aeroportul International Aurel Vlaicu) la gramada cu capsunari, cocalari, bunici tatici, femei cu fuste, puradei si alte genotipuri caracteristice faunei locale, care mergeau atat spre Lisabona cat si in directia Italia, am reusit sa ne imbarcam pe o aeronava Boeing 737 model mai vechi a companiei BlueAir in directia Lisabona. Biletele Bucuresti-Lisabona, rezervate de prin aprilie cam 300 de euroi. Zbor fara probleme insa al naibii de lung, vreo 4 ore jumate si nici nu am prins locurile de business class la isirea de urgenta, ceea ce a facut ca al meu posterior sa resimta foarte neplacut situatia. Am survolat Croatia si am vazut coasta Dalmatiei, am trecut marea Adriatica, am ajuns pe la Bari, am traversat Italia si apoi am trecut Mediterana survoland Sardinia si insulele Baleare, apoi peninsula Iberica peste Madrid si apoi finalmente la Lisabona. Aici am luat bagajele, am schimbat terminalul pentru zboruri interne si dupa o asteptare lunga de inca cateva ore ne-am imbarcat la bordul unui Airbus de generatie recenta al TAP Portugal in directia Funchal, Madeira. Inca o ora jumate de zbor prin noapte si ca atare n-am vazut nimic (nu ca ar fi fost altceva in afara de ocean). Zborul Lisabona-Funchal a fost vreo 500 de euroi, rezervat tot prin aprilie, daca ne desteptam mai devreme era mai ieftin, in mod normal se gaseste si pe la 150euroi, dar era problema cu legatura noasta nu foarte reliable a celor de la Blueair si nu am vrut sa ne asumam riscuri, si intamplarea a facut ca la ora potrivita pretul la TAP era foarte mare. Oricum 800 de euroi e mult mai bine decat cei 1500eur+ pe care ti-i ia cam orice companie de linie pentru un zbor dus intors de 2 persoane Bucuresti-Funchal cu 2 hopuri.
Am ajuns la Funchal aproape de miezul noptii. Dupa ce ne-am dat jos din avion, ne-a lovit un vant napraznic si rece. Vremea in Madeira este departe de ceea ce cunoastem in Romania, influenta oceanica fiind covarsitoare - rar sunt 30 de grade, si bate mereu vantul (rau).
Aeroportul din Funchal nu este de fapt in Funchal ci la Santa Cruz, la vreo 25km de Funchal. In mod normal taxi-ul face cam 30 de euro. Daca mai e noapte se mai adauga vreo 20%. La noi a fost noapte, dar din fericire rezervasem taxi-ul la hotel si ca atare desi era miezul noptii am platit 28 eur. Toate taxi-urile (dar toate) erau Mercedes C model vechi (ala din anii 90). Cursele in oras se fac cu aparatul de taxat, orice alta cursa in afara are tarif fix si se stabileste inainte. In general mai toata lumea stie engleza in Madeira, mai ales ca turistii sunt 70% englezi, 25% nemti (45 ani + ), si restul sunt ciudatenii! Taximetristul nostru a fost surprins sa afle ca sunte romani (mai ales fiind tineri).
Prima impresia a fost cea a drumurilor (autostrazi - viaducte - tunele) si apoi a soferilor madeireni care sunt undeva la nivelul celor din Istanbul (adica Shumi style) diferenta dintre Madeira si Istanbul fiind insa aglomeratie (respectiv Madeira e foarte departe de aglomeratia de la turci, asta ca sa nu zic ca strazile sunt cam cum e Bucurestiul duminica pe la 11 dimineata). Taximetristul a facut o gluma cu noi zicand ca autoritatile vor sa schimbe numele insulei din Madeira (care insamna lemn) in Cheese (din cauza ca sunt multe tunele). Am aflat de la acelasi taximtrist foarte vorbaret, ca jucatorul Cristiano Ronaldo este nascut in Madeira, am aflat ca regiunea are statut de autonomie in cadrul Portugaliei (asemenea insulelor Azore), iar lor (locuitorilor) le place sa li se spuna madeireni si nu portughezi. In cadrul autonomiei, Madeira are parlament si presedinte propriu. Ce mi s-a parut tare este ca omu asta ne-a zis ca presedintele Madeirei este acelsi de vreo 32 de ani! Mi s-a parut fantastic... si cica oamenii il iubesc pentru ca le-a adus turism in insule si acum o duc mai bine... ciudat... io stiam ca putere corupe si te face sa o iei razna!
Am stat 3 nopti la Madeira Regency Cliff: 4 stele, luat de pe booking.com in aprilie la 99eur/noapte camera cu mic dejun. Hotelul mi s-a parut la banii cam peste tot ce gasesti la acelasi nivel de pret in Mamaia, pacat ca e asa scump avionu pana acolo ca m-as duce mai des! Iar hotelul asta era departe de a fi unul de top din Madeira.
Privelistea matinala care a aparut dimineata cand am tras jaluzele a fost ceva de genul pozei urmatoare:
Iar la din celalat balcon se vedea piscina si plaja amenajata din lemn peste stancile vesnice are Madeirei:
O plimbare prin Funchal ne-a facut sa admiram imprejurimile:
A atras atentia piata din Funchal (Mercado dos Lavradores), o piata unde se putea cumpara peste proaspat si peste uscat, fructe exotice si diverse alte chestii mai mult sau mai putin turistice. Mi-a placut foarte mult imaginea unui vanzator de peste care transa un ton FOARTE mare:
Am continuat plimbarea prin Funchal facand poze la tot ce parea interesant si specific oarecum, trecand pe langa statuia imparatesei Sisi care si-a petrecut o perioada mai putin fericita a vietii sale aici, dar si pe langa stadionul Estadio de Madeira, unde joaca National Madeira, echipa eliminata de Rapid Bucuresti acum cativa ani din UEFA:
Am trecut pe langa panouri electorale, Madeira fiind se pare in plina campanie electorala. Ce promiteau alesii lor: pai mai multa autonomie, sa se termina cu injustitia sociala si alte prostii din astea pe care le vedem in fiecare zi pe la televizor si la noi:
Apoi, pe stradute inguste am ajuns la telefericul care urca la Monte, la Gradinile Tropicale din varful unui deal de langa Funchal, de unde se putea admira o panorama foarte frumoasa. Am fost impresionat de faptul ca oamenii aveau toti in curte bananieri, care la ei cresc precum corcodusii la noi:
La Monte am vizitat diverse muzee si gradini cu plante exotice, helestee cu pesti exotici si alte chestii care la noi le vezi mai rar:
Distractia principala a celor de aici este sa se dea cu un fel de sanie pe care o conduc doi gigei... nu am inteles ce e asa amuzant, dar se pare ca englezilor le placea:
Continuarea aici: croaziera cu Santa Maria de Colombo si observarea delfinilor.
Pages: 1 · 2
Permalink
Comment feed for this post
